august 21, 2018
(Va urma)
Enigmele celor doi Dracula (I)
0 Comments
Tot mapamondul ÅŸtie azi despre Vlad (Vladislav)
Ţepeş, datorită irlandezului Abraham (Bram) Stoker. Doar întâmplarea a făcut ca
Stoker să-ÅŸi boteze personajul “Dracula”, altfel impactul scurtei domnii a lui
Vlad Ţepeş ar fi rămas modest şi cu rezonanţe strict locale. Fireşte,
personajul istoric nu are absolut nici o legătură cu “contele Dracula”,
vampirul lui Stoker, dar ambele personaje au enigmele lor…
Născut cu o maladie rară ce l-a ţintuit la pat mai
bine de 7 ani, Bram Stoker a ascultat poveÅŸtile fantastice ÅŸi uneori horror pe
care mama sa i le povestea. Mai târziu, el s-a apucat de scris, nu fără a se
inspira din precursorii genului. Începutul a fost făcut de modesta creaţie a
lui John William Polidori, medicul personal al lordului Byron, al cărui
personaj, “lordul Ruthven” muÅŸca femeile de gât. Pe când Stoker avea 25 de ani,
un conaÅ£ional, Joseph Sheridan Le Fanu scotea romanul “Carmilla”, unde vampirul
era o femeie, carte care se pare că l-a canalizat pe tânărul Bram spre un gen
literar atipic epocii. Aşa cum rezultă din notele personale ale autorului,
Stoker ÅŸi-a numit iniÅ£ial personajul “contele Wampyr”, dar, influenÅ£at de un
pasaj din notele de călătorie ale britanicului William Wilkinson “Descrierea
principatelor Valahia ÅŸi Moldova” (1820) (“Dracula înseamnă în limba valahă
“demon”/ “drac”), el a schimbat numele în “contele Dracula” ÅŸi a plasat
acţiunea romanului în Transilvania. Deşi susţinută de Oscar Wilde şi de Arthur
Conan Doyle, cartea lui Bram Stoker a avut un succes modest, autorul murind
câţiva ani mai târziu, în sărăcie. Celelalte scrieri ale sale au rămas aproape
anonime, oricum, fără succesul postum al lui “Dracula”. După moartea sa,
romanul a fost ecranizat de mai multe ori, peliculele cunoscând interpretări
faimoase, de la Bela Lugosi şi Cristopher Lee, până la Klaus Kinski, David
Carradine, Gerard Butler, Leslie Nielsen ÅŸi Gary Oldman.
(Va urma)